ZONA VIZATĂ
![]() |
![]() |
![]() |

RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. este o unitate cu personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, care are în administrare Parcul Natural Apuseni, siturile Natura 2000: situri de importanță comunitară ROSCI0002 Apuseni și ROSCI0016 Buteasa și aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa, precum și 55 de rezervații și monumente ale naturii.
Coordonarea implementării proiectului se realizează la sediul RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. din Localitatea Sudrigiu, nr. 136, comuna Rieni, Județul Bihor, activitățile urmând a fi efectuate în cea mai mare parte pe teritoriul ariilor naturale protejate administrate de aceasta.
Descrierea geografică
Parcul Natural Apuseni este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord.
Parcul Natural Apuseni ocupă o suprafaţă de 75784 ha, determinată la scara 1:25.000, întinzându-se pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Cluj în proporţie de 38,30%, Bihor 36,37% şi Alba 25,33%.
ROSCI0002 Apuseni ocupă o suprafaţă de 75.943 ha, conform formularului standard al ariei protejate, iar limitele ariei protejate de interes comunitar se suprapun limitelor Parcului Natural Apuseni, cu următoarele excepţii: intravilanele localităților Belişşi Albac care sunt incluse în Parcul Natural Apuseni dar nu sunt incluse şi în ROSCI0002 Apuseni; intravilanele localităților Arieşeni, Gârda şiScărişoara care nu sunt incluse în Parcul Natural Apuseni dar sunt incluse parțial in ROSCI0002 Apuseni.
ROSPA0081 Munţii Apuseni Vlădeasa ocupă o suprafaţă de 93.082 ha conform formularului standard al ariei naturale protejate. Limitele ariei naturale protejate de interes comunitar se suprapun parţial limitei Parcului Natural Apuseni pe laturile est, sud şi vest, însă spre nord aceasta se extinde, cuprinzând o parte mai mare din munţii Vlădeasa, astfel rezultă suprafaţa de 20.496 ha care este inclusă în ROSPA0081 Munţii Apuseni Vlădeasa, dar nu este inclusă în Parcul Natural Apuseni.
ROSCI0016 Buteasa ocupă suprafaţa de 396 ha conform formularului standard al ariei naturale protejate şi este inclusă în totalitate în ROSPA0081 Munţii Apuseni Vlădeasa dar nu se suprapune cu ROSCI0002 Apuseni sau Parcul Natural Apuseni.
Descrierea socio-economică
Comunităţile locale sunt reprezentate de sate şi comune situate pe teritoriul celor trei județe Alba, Bihor și Cluj.
Comunităţile care dețin terenuri administrative în Parcul Natural Apuseni şi siturile Natura 2000 au o influenţă deosebită asupra ariilor naturale protejate în ceea ce priveşte utilizarea rațională a resurselor naturale dar pot fi, la rândul lor, puternic influenţate de existenţa acestor arii protejate.
Comunităţile care nu locuiesc în ariile naturale protejate, dar care au proprietăţi aici, sunt mai puțin influenţate de existenţa acestora, principalul interes al acestora fiind posibilitatea de a-şi putea exploata în continuare proprietăţile (păduri, păşuni sau fâneţe).
Parcul Natural Apuseni şi ariile naturale protejate conexe cuprind suprafeţe de pe teritoriul a 17 unități administrativ teritoriale şiproprietăţiaparţinând la 26 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul ariilor protejate sunt cuprinse intravilanele, integral sau partial, a 66 localitaţişi 3 sate de vacanţă, respectiv Boga, Fântânele şi Vârtop.
Munţii Apuseni sunt populaţi integral, până la altitudini mari, unde există aşezări permanente şi cvasipermanente, cătunele aşezate pe platoul Ocoale – Scărişoara, la 1200 m, fiind printre cele mai înalte aşezări din ţară.
Aşezările rurale sunt de tip risipit, cu “crânguri” situate la distanţe mari unele de altele, cum ar fi aşezările specifice comunelor Scărişoara, Albac, Horea.
În ŢaraMoţilor, cătunele Ocoale, de pe platoul Scărişoara, Sfoartea, din valea Ordâncuşaşi Casa de Piatră, din valea Gârda Seacă, sunt așezări situate la cea mai ridicată altitudine. În zona muntoasă nu este există locuințe permanente, aceasta aparținând locuitorilor din depresiunea Beiuş, denumiți „crişeni”. Crişenii locuiesc la baza munților deoarece terenurile pe care le dețin sunt foarte fertile și pot desfășura activități agricole, aceștia utilizând pajiștile și fâneațele de munte, doar pentru pășunat și cosit.
Activităţile economice practicate în zona ariilor naturale protejatesunt: exploatarea şi procesarea lemnului ca activitate principală, agricultura, în special creşterea animalelor, comerţul, mica industrie, activităţile turistice.
Cultură și tradiții
Cea mai specifică datină a locuitorilor din Munții Apuseni este aceea a târgurilor anuale. Aceste se organizează de regulă, în zonele locuite, dar și în zonele muntoase în timpul verii, astfel cele mai reprezentative sunt târgurile desfășurate pe Muntele Găina sau din Poiana Călineasa, precum și cele periodice din comunele mai mari. La aceste târguri moții comercializează ciubere, greble, doniţeşi diferite produse artizanale cum ar fi tulnicele, iar crișenii, fructe, legume, ţesăturişi obiecte ceramice caracteristice zonelor, din împrejurimile Beiuşului.
Zonele etnografice se disting, treptat, prin specific folcloric, respectiv port popular, mobilier, ceramică, piese din lemn cu destinaţie casnică, prin configuraţia gospodăriilor în raport cu apartenenţa la satele de munte, deal sau câmpie, prin arhitectura caselor şi anexelor.
Diferenţele specifice de la o zonă la alta, vizibile în portul popular şi în gospodăria tradiţională, se pot constata de asemenea în folclorul muzical şi coregrafic, dar și în obiceiuri și tradițiile moștenite din strămoși. Se observă că în prezent, într-un procent mai redus comparativ cu anii anteriori, meşteşuguriletradiţionale contribuie la particularizarea zonelor etnografice și fiind considerate obiecte de artă populară, contribuie la asigurarea unui venit suplimentar membrilor din comunitățile locale în care se desfășoară aceste activități.
Turismul
Munţii Apuseni cuprind cea mai mare zonă de relief carstic din România de importanţă europeană, cu foarte multe peşteri, dintre care unele cu o deosebită valoare peisagistică, ştiinţificăşi/sau turistică.
Peisajul Munţilor Apuseni reprezintă o parte deosebit de importantă din capitalul natural al ţării noastre, fiind completat în plan cultural de numeroase obiective turistice precum biserici de lemn, cătune cu case tradiţionale etc.
Din punct de vedere al potenţialului turistic, în ariile naturale protejate administrate se disting mai multe areale de interes turistic:
Arealul turistic carstic Padiş – Cetăţile Ponorului;
Arealul turistic Boga – Aleu şi Pietroasa – Chişcău;
Arealul turistic Valea Sighiştelului;
Arealul turistic Vârtop – Arieşeni;
Arealul turistic Gârda – Scărişoara – Cheile Ordâncuşii – Poiana Călineasa;
Arealul turistic Beliş – Lacul Fântânele;
Arealul turistic Vlădeasa – Valea Stanciului – Pietrele Albe;
Arealul turistic Albac – Poiana Horea.
Printre obiectivele naturale de interes turistic se regăsesc zona carstică Padiş – parte centrală a Munților Bihor, regiune carstică de mare întindere şi mai ales cu o mare concentrare de fenomene carstice, unele dintre ele de mare interes ştiinţificşi peisagistic: Izbucul Ponor, Izbucul Poliţei, Izbucul Tăuzului, Izbucul Mătiseşti, Gheţarul Focul Viu, Avenul Borţig, Groapa de la Barsa, Platoul carstic Lumea Pierdută, PeşteraGemănata, Avenul Negru, Avenul Acoperit, Avenul de la Tău, Cetatea Rădesei, Cetăţile Ponorului, Pietrele Boghii, Piatra Bulzului, Cheile Gârdişoarei, Cheile Ordâncuşei, Cheile Albacului, Săritoarea Bohodeiului, PeşteraGheţarul de la Scărişoara, care prin volumul de peste 130000 m3 gheaţă este cel mai mare ghețar subteran din lume, Groapa Ruginoasa-Valea Seacă – săpată în gresii şi argile de culoare roşu-violaceu; PeşteraUrşilor-Chișcău, PeşteraDârninii, PeşteraGheţarul de la Vârtop, Peştera Huda Orbului, Peştera Hodobana, Avenul cu Două Intrări, Avenul din Șesuri, Peştera Poarta lui Ionele, Peştera de sub Zgurăşti, Valea Galbenei, Valea Chişcăului, Fâneaţa Izvoarelor Crişului Pietros, Molhaşurile din Valea Izbucelorşi Cascada Vălul Miresei.
Traseele turistice existente pe teritoriul ariilor naturale protejate sunt grupate în jurul a două magistrale importante care traversează toată zona Parcului Natural Apuseni de la N la S pe crestele principale, din care se desprind celelalte trasee secundare care conduc la obiectivele turistice.
Pe teritoriul Parcului Natural Apuseni sunt 3 Centre de Vizitare – Puncte de Informare ale administrației parcului : Centrul de Vizitare Padiş – Judeţul Bihor; Centrul de Vizitare Garda – Judeţul Alba; Centrul de Vizitare Doda Pilii – Judeţul Cluj.
Deasemenea, un alt centru de vizitare și anume Centrul Administrativ şi de Vizitare al Parcului Natural Apuseni, este situat în afara parcului, în localitatea Sudrigiu, judeţul Bihor.
În anul 2009 RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. a obținut recunoașterea Parcului Natural Apuseni ca Destinație Europeană de Excelență, EDEN în cadrul unui proiect derulat de Comisia Europeană.
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 ”Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric”
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro