Valea Gârda Seacă

Izvorăşte din Şesul Gârzii, un platou carstic tipic, având o lungime de peste 20 km. În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traversează o primă zonă de calcare, unde formează chei adânci şi câteva mici peşteri.

În a doua bară de calcare pe care o traversează Gârda formează alte chei strâmte şi adânci, primind mici afluenţi (Apa din Piatră, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în Peştera Coiba Mică. Până în acest punct, valea poartă numele de Gârdişoara. Principalele formaţiuni carstice din zonă sunt: Izbucul de la Coliba Ghiobului, Peştera Şura, Peştera cu Apă de la Faţa Bălăcenii, Izbucul Gura Apei etc. Aval de Coiba Mică reapare un fir de apă care ulterior se pierde prin Peştera Coiba Mare. Această peşteră are cel mai mare portal din România: 47 m înălţime şi 74 m lăţime. Aval de Coiba Mare, într-un mic bazinet, este cuibărit cătunul Casa de Piatră, cătun în a cărui vecinătate se găsesc câteva peşteri remarcabile: Vârtop, Gheţarul de la Vârtop, Peştera Orbului, Oilor, Peştera de după Deluţ etc. Gârda, purtând de acum numele de Gârda Seacă se formează din nou din câteva izbucuri, cel mai important fiind Izbucul Tăuz, cel mai adânc sifon din ţară: -87 m, prin care apar la zi apele pierdute în Peştera Coiba Mare. Aval de Tăuz, Gârda sapă cele mai impresionante chei ale sale (Hoancele Căldărilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tăuz) în care se găsesc câteva zeci de peşteri de mici dimensiuni (sub 500 m). Aval de aceste chei apa curge pe roci impermeabile (gresii şi conglomerate), primind în acest sector şi un afluent important: resurgenţa din Peştera cu Apă de la Tău. Aval de acest sector, Gârda taie o nouă bară de calcare, colectând apele Izbucului Coteţul Dobreştilor şi a altor mici afluenţi şi după câţiva km (primind şi apele Ordâncuşei) se varsă în Arieş.

Comunicate pentru speologi